Avem aici o harta biblică care ne va ajuta să ne formăm o privire de
ansamblu asupra poziţionării statelor antice. În Sfânta Scriptură se spune că
după Potul lui Noe s-a petrecut peste toată suprafaţa pământului. Interesant că
aproape toate mitologiile antice conţin mituri referitoare la un mare potop. Pe
intreg globul pamantesc se gasesc sute de mitologii despre un Potop. Se spune
ca la sfarsitul potopului Arca lui Noe s-a oprit pe varful unui munte Ararat.
(Aratam pe harta muntii Ararat in Turcia). Experţii biblişti au presupus ca
Raiul ar fi fost mai jos de aceşti munţi. Interesant este ca Noe coboară din
nou in locul unde a fost Grădina Raiului. Noe imparte lumea fiilor sai astfel:
SEM primeste Asia, Ham primeste Africa si Iafet primeste Europa.
Conform Sfintei Scripturi Facere cap.11 primul oraş construit după potop a
fost oraşul BABILON. Intemeierea acestui oras este datata in a doua jumatate a
mileniului al III lea i.Hr. Aici oamenii au construit un turn urias pentru a se
feri de un alt eventual viitor cataclism.
O alta cetate foarte importanta construita foarte aproape de Babilon este
cetatea UR. De aceste doua cetati se leaga o frumoasa si interesanta istorie a
unui spatiu amplu denumit de istoricii greci MESOPOTAMIA.
μέσος mesos = ""între""
ποταμός potamos = ""râu""
MESOPOTAMIA = intre rauri (se face referire la zona dintre râurile Eufrat
și Tigru)
In realitate, nu a existat niciodata in istorie un Imperiu sau un Regat cu
acest nume! De-a lungul istorie in aceasta zona vor trai unele dintre cele mai
importante civilizații din lumea antică precum sumerienii, akkadienii,
chaldeeni, babilonienii, și asirienii.
Sa facem un exercitiu de imaginatie!
Ne aflam in mileniul 3 i.Hr. Suntem pe malurile mlastinoase ale fluviului Eufrat.
Se ridica in fata ochilor nostri zidurile semete ale orasului UR. Cele doua porturi ale orasului si palatele aliniate pe
tarm sunt puse in umbra de zigurat, un templu cu trei trepte care este vizibil
de la mari departari. In jurul ziguratului se gaseste un complex de constructii
ce sunt inima orasului. In incinta complexului existau principalul locas de
cult dedicat zeului Nanna, un al doilea templu numit Giparu unde era venerata
sotia lui Nanna, Ningal si locuintele preotilor si preoteselor. Tot aici se gasim
palatul si tezaurul regal. De aici pornesc bulevarde largi si stradute inguste.
Am ajuns in cartierele aglomerate, de unde poti vedea case cu acoperisuri
plate, multe dintre ele cu curti interioare si etaj. Strazile sunt zgomotoase,
marginite de mici ateliere si taverne. Cetatea UR va deveni capitala unui mare
imperiu din timpul regelui Ur-Nammu (2111-2094). Din aceasta cetate va pleca
patriarhul Avraam (circa 2150 - 2000 î.Hr.) la indemnul lui Dumnezeu.
Civilizatia sumeriana
Sumerienii traiau din munca campului si cresterea animalelor. Cultivau diverse
tipuri de cereale, in special orz si grau, plante precum pastaia si mazarea,
diverse legume, Curmali si pomi fructiferi. Cresteau animale precum: vite, oi,
capre, porci pentru carne, magari ca animale de povara. Din rauri si mlastini
prindeau peste. Pentru a avea roade bune au construit canale de irigatii care
preluau apa din fluviile Tigru si Eufrat si din afluentii lor.
ORAŞELE
-
Organizate
ca oraşe – stat;
-
Conduse
de un en sau ensi (un fel de rege) ajutat de sfatul bătrânilor;
-
Semănau
între ele;
-
Înconjurate
de un zid de apărare;
-
Materialele
de construcţie folosite – cărămizile – de lut uscat la soare. Acestea nu erau
rezistente. Din aceasta cauza multe zigurate nu s-au pastrat fiind foarte
fragile in contact cu apa.
–
arse (mai rare datorită faptului că se ardea mult lemn şi acesta se importa)
-
Aveau
o zeitate protectoare căreia i se construia un templu;
-
În
centru se afla templul şi palatul regelui;
TEMPLUL
-
Centru
cultic, economic şi cultural;
-
Centru
de observare a astrelor şi stabilire a calendarului;
-
Avea
un număr mare de preoţi;
-
Se
aduceau sacrificii de animale şi fructe;
-
Se
aducea de mâncare zeilor de 2 ori pe zi;
-
Ridicat
pe o terasă făcută din cărămizi de pământ, mai sus decât clădirile din jur.
ZIGGURATUL
-
O
parte foarte importantă a templului;
-
Asemănător
unei piramide în 3 trepte;
-
Vizibil
de la mari depărtări;
-
Dedicat
zeului Lunii – Nanna şi soţiei acestuia – Ningel;
-
În el
se aflau locuinţele preoţilor şi preoteselor, palatul şi tezaurul regal;
-
De
aici începe zona rezidenţială a oraşului;
-
Vârful
zigguratului era locul unde se întâlnea cerul cu pământul şi de unde preoţii
citeau în stele. Ei au inventat Zodiacul si Horoscopul.
AKKADIENII
-
Grup semitic venit în Mesopotamia
în anul 3000 î. Hr. din Est, din deşertul sirian;
-
S-au contopit cu sumerienii fără
ciocniri majore;
-
Foarte pricepuţi în mânuirea
arcului cu săgeţi
-
Primul rege akkadian a fost Sargon
-
Construieşte capitala Akkad
-
Cucereşte multe oraşe care îi plătesc
tribut;
-
Domneşte între anii 2340 – 2284 î.
Hr.
AMORIŢII
-
vin în Mesopotamia în jurul anului
2000 î. Hr;
-
organizează raiduri dinspre
deşertul sirian;
-
preiau mai multe oraşe – stat
între care şi oraşul Babilon
-
Neobişnuiţi cu viaţa civilizată cu
grâne, case, cetăţi, stăpâniri =
oameni ai deşertului;
-
Vor transforma regatul in ruine;
-
Aveau reşedinţa în munţii Basar;
-
Dau pe regele Hamurabi (1750
î.Hr.) care domneşte 43 de ani.
Limba și scrierea
Prima limbă scrisă din Mesopotamia a fost limba sumeriană, o limbă izolată.
Mai apoi, o limbă semitică, limba akkadiană, a devenit limba dominantă, deși
limba sumeriană a fost păstrată în scopuri administrative, religioase, literare
și științifice. Diferite varietăți de akkadiană au fost folosite până la
sfârșitul perioadei neobabiloniene. Apoi, limba aramaică, deja mult vorbită în
Mesopotamia, a devenit limba oficială a Imperiului Persan. Limba akkadiană a
fost apoi foarte puțin folosită, ca și limba sumeriană, doar în temple, pentru
câteva secole.
Dezvoltarea scrisului
De la anul 3.000 până la secolul al VIII-lea î.Hr. se poate vorbi despre
începuturile istoriei. Acum se inventeză scrierea care constituie o decisivă
etapă in istoria umanitătii. Istoria scrierii începe cu Sumer, o tară in
Orientul Mijlociu, în sudul Mesopotamiei. Scrierea cuneiformă, inventată de
sumerieni, își datorează numele aspectului ei sub formă de cuie. Este utilizată
până în era creștină și răspândită în diferite tinuturi ale Orientului
Mijlociu. Această scriere a inspirat heroglifele în est, în India și în China.
Scrierea era în serviciul templului și al palatului. Aceasta scriere este
considerata cea mai veche. Insa, in tara noastra a fost descoperite la Tartaria
(judetul Alba) niste tablite cu o scriere necunoscuta. Aceasta a fost datata de
specialisti datate prin metoda cercetării cu carbon radioactiv, la o vechime de
aproximativ 7.000 de ani deci cu peste un mileniu mai “bătrâne” decât cele de
la Sumer.
Zeitati
3300 de zeitati
Fiecare cetate avea un zeu tutelar si o multime de zei secundari. Zeul
tutelar alunei cetati depindea de influenta politica. Fiecare regim isi alegea
alt zeu tutelar.
O parte din zei erau personificari ale unor astri sau a unor constelatii.
Soarele (zeul Şamaş) luna (zeul Sin) si planetele sunt zei cei mari stapani
peste armonia cosmica.
Shamash, zeul soarelui, era fiul lui Sin, deoarece, după concepția
orientală, lumina se naște din întuneric și ziua din noapte. Ca zeu al luminii
și al zilei, Shamash era zeul dreptății și judecătorul suprem al oamenilor,
întocmai ca Osiris la egipteni. El era de asemenea inspiratorul legilor, protectorul
celor slabi, zeul sănătății și al fericirii. Tot în virtutea naturii sale de
zeu al luminii, Shamash era și patronul ghicitorilor babilonieni.
Tot ce se intampla pe pamant este scris dinainte prin miscarea astrelor.
Iștar, numită în Biblie Astartea, era cea mai populară zeiță din panteonul
babilonian. Spre deosebire de alte zeițe, care erau adorate în calitatea lor de
soții ale zeilor, Iștar a avut de la început un cult independent, nefiind
căsătorită. Era o zeitate complexă, cu numeroase atribuții, dintre care cele
mai importante erau aceea de zeiță a fecundității și aceea de zeiță a
războiului. În prima sa calitate avea un cult desfrânat, fiind și patroană a
prostituției, care era practicată ritual, în special la templul său din Uruk.
În a doua calitate era adorată de războinicii asirieni, care i-au construit
temple la Ninive și în alte orașe.
Zeii sunt reprezentati cu chip uman, singura diferenta dintre zei si oameni
este faptul ca zeii sunt nemuritori. Doar 2 oameni au devenit nemuritori: Utnapiştim
şi soţia sa.
Vechii sumerieni credeau in existenta demonilor. Oamenii prin pacat se
indeparteaza de zeul protector si ajung pe mana demonilor. Ca protectie
impotriva lor se faceau incantaţii şi vrăji.
Preoţii pe langă slujbele ritualice săvârşite, se ocupau şi cu ghicitul sau
interpretarea unor semne din natură.
Dintre mituri amintim: Epicul Creaţiei şi Epopeea lui Ghilgameş care
cuprinde o versiune babilonică a potopului mult asemănătoarei celei din Vechiul
Testament.
Zeul Marduk a devenit în perioada de hegemonie a Babilonului, zeul
principal al babilonienilor.
Baal este una din zeitatile mitologiei Orientului Mijlociu, fiind deseori
menţionată şi în Vechiul Testament. El este considerat zeul fertilitatii si
fecunditatii, dar si al furtunii.
Bibliografie:
Cartea Istoria Ilustrata a
lumii, Inceputurile Civilizatiei din preistorie pana in 900 i.Hr., Editura Reader's
Digest, Bucuresti 2010
Istoria Religiilor pentru
învăţământul preuniversitar, Pr. Conf. Dr. Alexandru STAN, Prof. Dr. Remus RUS,
Editura IBMBOR, Bucureşti, 1991, pp. 79-83
http://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/102007410#h=24
https://ro.wikipedia.org/wiki/Nabucodonosor_I
https://ro.wikipedia.org/wiki/Turnul_Babel
http://dictionarbiblic.blogspot.ro/2011/11/amoriti.html
http://secretele-mele.board-idea.com/t381-mitologia-orientului-mijlociu
https://quadratus.wordpress.com/tag/popor/
http://www.certitudinea.ro/articole/istorie/view/tAbliTele-de-la-tArtAria-cea-mai-veche-scriere-de-pe-pamant
http://secretele-mele.board-idea.com/t381-mitologia-orientului-mijlociu